in vizita la Fabrica Danone - iaurt ca la mama acasa

Văcuţa Danone

Adăugaţi o legendă

Luni, dis de dimineață am lasat mi-am luat rucsacul în spinare și am plecat spre Fabrica Danone. După o oră și 45 minute am ajuns la poarta fabricii. Cred că ajungeam mai repede dacă pornam spre pe Calea Lactee.

Pe drum primesc un mesaj de la Chinezu în care mi se menționa cu cine trebuie să mă intâlnesc acolo. Ajung într-un final la poarta fabricii. Trec pe lângă vacuța Danone. Sun la nr. de telefon respectiv și primesc intrucțiuni cum să ajung la cladirea de birouri, puțin mai în față. Deja întârziasem 5 minute. Sun la interfon la prima poartă. Nu se deschide. Insist... că de, cine nu bate la ușă nu poate avea pretenția să i se deschidă vreodată. Intru în curte. Trec pe langă un domn și îl întreb de cladirea de birouri. Mi se răspunde: ”mai în față, clădirea de sticlă”. Intru pe prima ușă care o văd. Un geam mic într-un perete. Oameni la birouri ocupați cu treburile zilnice. Nu mă bagă nimeni în seamă. Bat cu mâna în geam la fel cum au unii copii obiceiul de a bate cu degetele în acvariu sperând că-i vor baga în seamă peștii. Un pește mai cunoscător din fire îmi spune că nu mă aflu unde trebuie. Îmi arată drumul spre o altă curte.

Ajung într-un final la recepție. Sunt întâmpinată de Sara Vaum și condusă spre birouri, unde suntem rugați să ne lăsăm toate obiectele de care nu avem nevoie, inclusiv toate obiectele mici: cercei, inele etc. Cum nu înțelegeam de ce, ni se explică faptul că putem risca să le pierdem pe traseu iar asta ar putea duce la contaminarea spațiului  - ca doar nu purtam cerceii proaspăt dezinfectați. Produsele mici pot ajunge în produse, pot ajunge în cadrul unui aparat și să îl distrugă... și pot astfel să pună în pericol siguranța alimentară și siguranța personalului la locul de muncă.Imaginația mea încă nu avea butonul oprit.

Ce aveam eu în cap când auzeam cuvantul fabrică de iaurt?! Ei bine mă gândeam o adunare numeroasă de muncitori, care forfotează prin fabrică.... pe principiul românesc: 2 muncesc și 5 dau indicații...  la faptul că vine laptele în fabrică, se testează la microscop o mostră, după care este descărcat, se separă smântâna și apoi se pune într-o cisterna și se lasă până devine iaurt. Apoi se ambalează și pleacă la supermarket pe raft, unde îl găsesc eu să îl cumpăr.
Ei bine lucrurile stau chiar departe de imaginația mea.

Și deci să pornim pe calea laptelui până devine iaurt. Am plecat din clădirea de birouri spre fabrică. Ajunși la poartă ni se iau datele și ni se dă o legitimație de vizitator... că doar nu intră cine vrea și când vrea în fabrică... și mi se pare normal. Înainte sa pornim, ni se atrage atenția că peste tot prin fabrică trebuie sa mergem pe linia galbenă, care este destinată pietonilor pentru a nu pune în pericol pe cei care folosesc diverse utilaje. Nici nu plecăm bine de la poartă că suntem întâmpinați de o văcuță. Nu prea sunt adepta statului în fața aparatului de fotografiat, dar asta nu trebuia ratat.


Am intrat în fabrică și am ajuns la primul punct, cel de siguranță. Aici ne-am echipat în: halate albe, bonetă (că firele din cap mai zboară și în vânt), acoperitori pentru încălțăminte, dopuri pentru urechi, ochelari de protecție și mănuși chirurgicale pentru domișoarele cu ojă pe unghii.

Am coborât spre primul punct, cel de colectare al laptelui. Și aici începe de fapt traseul laptelui. Cele aproximativ 200 tone de laptele vin de la ferme în 14 cisterne termice, care mențin temperatura constantă a laptelui la 4 grade Celsius. Operatorii iau mostre pe tot parcurul ciclului de producție pentru ca și controlorii de calitate să îl verifice în laboratoarele fabricii. Zilnic se efectuează în medie 1700 de analize. Prin efectuarea analizelor se urmărește ca laptele să aibă un anumit procentaj de grăsime, să nu fie contaminat cu antibiotice de la vacuțe bolnave aflate în tratament, să nu fie ”indoit” cu apă.... etc.

Primul proces de prelucrare a laptelui este cel de pasteurizare pentru purificare. De aici până ajunge produs finit în ambalaj, laptele trece printr-un circuit închis fără a intra în contact cu mâna omului sau cu aerul.
Laptele este împărţit în două categorii: lapte brasat, care fermentează în tanc si laptele ferm, care este ambalat sub formă de lapte si dus la fermentat, gata ambalat.

Procesul de ambalare mi s-a părut părut partea cea mai fascinantă. Interesant de văzut cum de la o rolă mare de plastic care intră într-un aparat gigant ajungi la capătul celallat și vezi iaurtul direct în cutii. Fascinant. Mana umana e doar la final ca sa ridice caserolel de carton pline cu iaurt. Munciitorii  Aici pentru a se evita contaminarea produsului, aerul este purificat prin niște filtre gigant.

Toate procesele de la fabricare pana la sterilizarea echipamentelor și ambalajelor este strict controlată de calculatoare.
 

Continuă să consumi iaurt deoarece conține probiotice - bacterii lactice - ”microorganisme vii, care administrate cu regularitate în cantități suficienteconferă un beneficiu de sănătate gazdei” (Organizația Mondială a Sănătății). Aceste bacterii lactice rezistă digestiei stomacului și enzimelor digestive și de aceea ele echilibrează flora intestinală.

Vă recomand să citiţi şi articolele scrise de colegii mei de vizită: Diana Andrei şi Mezo Valentin

Text, fotografii: Ioana Gramaticu

Articol scris pentru: Blogalinitiative si Danone.